Pestele

Peştii sunt animale vertebrate, care trăiesc şi respiră sub apă, cu ajutorul branhiilor. Aceştia deţin aripioare pentru înot, solzi pentru apărare şi un corp aerodinamic pentru a se mişca uşor sub apă. Peştii trăiesc în aproape orice habitat subacvatic, de la apele reci ale Atlanticului până la apele fierbinţi ale deşerturilor. Peştii din Antarctica au în sânge nişte chimicale anti-înghet speciale care îi fac să supravietuiască la temperaturi sub 0 C. Peştii prădători clocesc ouăle sau icrele, imediat ce incepe sezonul uscat în tropicele Americii de Sud şi

Africa, lăsând ouăle să se usuce în pământ până când ploile se întorc, 6 luni mai târziu. În adâncul oceanului, unde lumina Soarelui nu ajunge, mulţi peşti cooperează cu bacterii strălucitoare pentru a crea propria lumină pentru comunicare şi pentru a atrage parteneri şi pradă. Cu aproximativ 25ooo de specii recunoscute, peştii constituie cea mai diversificată grupă de animale vertebrate, reprezentând ½ din acestea. Noi peşti continuă să fie descoperiţi şi denumiţi, într-un ritm de 200-300 de specii pe an. Cu acest număr vast de peşti diferiţi, apare o diversitate de mărimi şi forme, de la balene şi rechini uriaşi, ce ajung pînă la 12 m lungime, pînă la cele mai mici vertebrate, un goby, măsurând numai 1 cm lungime. Peştii sunt, în general, aerodinamici, cu bot şi posterior ascuţit şi cu o coadă lată. Spre deosebire de forma corpului uman, corpul unui peşte este ideal pentru a accelera prin apă fără a crea exces de rezistenţă. Forma de torpilă a corpului este specifică celor mai rapizi peşti, cum ar fi peştele-cioc şi tonului. Un peşte-cioc poate înota în izbucniri de peste 110 km/h. Tonul poate rezista pe distanţe lungi, înotând cu 50 km/h, migrând 12500 km în doar 4 luni. Ţiparul a fost adaptat la viaţa pe fundul oceanului şi printre recifuri de corali, unde viteza nu este la fel de importantă ca, camuflajul. Peştii sunt o sursă importantă de proteine pentru milioane de oameni din lumea întreagă. Din anii 1970, 70-100 milioane de tone de peşte sunt prinse în fiecare an pentru alimentare. Oamenii consumă aproape 70 % din peştii prinşi, restul servind ca hrană pentru animale care ajută la producerea altor tipuri de proteine. Proteinele de peşte reprezintă aproximativ 25 % din totalul proteinelor animale consumate de populaţia lumii. Peştii pot fi foarte periculoşi. Unii sunt veninoşi, în timp ce alţii au o muşcatură mortală. Asemeni altor animale şi peştii au nevoie de oxigen. Ei au un mod aparte de a respira şi anume lasă apa să intre în gură, o direcţionează spre branhiile situate de o parte şi de alta a capului unde este preluat oxigenul din apă.